Vladimir Dumitrescu

Vladimir Dumitrescu (1902-1991) – Arheolog, prof. dr. docent

Născut la Bucureşti (înrudit pe linie maternă cu poetul Şt. O. Iosif), a absolvit în 1921 Liceul Sfântul Sava. Se înscrie în anul 1921 la Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia filologie clasică şi, mai apoi, istorie şi geografie, obţinând în anul 1925 licenţa cu magna cum laude. În anul 1929 îşi susţine doctoratul în Litere şi Filosofie. În 1930 devine docent pentru Arheologia preistorică a sud-estului Europei la Facultatea de Litere din Bucureşti, iar în 1940, conferenţiar definitiv al aceleiaşi facultăţi.

Colaborator al Institutului de istorie între anii 1949-1952, este numit în 1955 şef de secţie la MNA şi, ulterior, la Institutul de Arheologie, unde conduce, succesiv, Secţia Muzeu (până în 1965), Secţia Sclavagistă (1965-1968), Secţia Paleolitică (1968-1973), devenind cu începere din aprilie 1973 consultant ştiinţific al Institutului.

Bucurându-se de un prestigiu internaţional deosebit în rândul specialiştilor, a fost cooptat membru în Consiliul Permanent al Uniunii Internaţionale de Preistorie şi Protoistorie, apoi în Consiliul de Onoare al acestuia, iar în 1961 a fost ales membru al Institutului Italian de Preistorie şi Protoistorie şi din 1980, membru plin al Institutului Arheologic German, solicitândui-se colaborarea la numeroase publicaţii din diferite ţări europene şi din SUA. A participat la peste 30 de congrese şi simpozioane ştiinţifice internaţionale.

Vladimir Dumitrescu, autor a peste 15 volume şi 140 de studii de specialitate, unul dintre cei mai străluciţi elevi şi continuatori ai lui Vasile Pârvan, în timpul dictaturii comuniste va fi arestat, fără a fi judecat, şi deţinut în anii 1952-1955, cunoscând drama deţinuţilor politici din cele 10 închisori şi de la canal, unde a fost purtat.

Produse pe pagină:
Sortare după: